joi, 24 aprilie 2014

Ce e etic in iubire?

Sa iubesti cu pasiune poate sa nu fie etic. Nici macar moral. Si totusi de multe ori nu suntem etici , pentru ca simtim, pentru ca e mai presus de ratiune. Pentru ca esti prins in doua lumi, pentru ca nu poti renunta la ceva, pentru ca vrei doua lucruri. Traiam o iubire care ma facea sa incalc etica, majoritatea principiilor si tot ceea ce credeam eu. Imi doream sa simt, sa traiesc si sa visez. Si langa el simteam toate acestea. Nu intr-un mod rational, dar mereu si mereu mai mult. Cand era langa mine, simteam ca nimic nu mai exista in jurul nostru si ca e atata liniste si pace. Deja deveniseram dependenti unul de celalalt. Candva nu insemna nimic, dimpotriva ma enerva, iar acum nu mai puteam sa nu ma gandesc la el. Si in acelasi timp nu as fi vrut sa fie iubitul meu. Nu eram pe aceeasi lungime de unda, si mi-era greu sa comunic cu el. Era greu sa-l vad langa mine si sa nu-l sarut, dar era si mai greu sa vorbesc cu el fara emotii, fara certitudinea ca ne intelegem dintr-o privire. Ceea ce faceam nu era bine, il amageam si el deja era prins in aceasta poveste care nu ar fi avut niciodata un final fericit pentru el. Eu iubeam din toate punctele de vedere pe altcineva. Am asemanat aceasta situatie cu un conflict de legi. Iar eu eram judecatorul care trebuia sa-si dea seama care lege se aplica. Nu puteam sa dau o sentinta. Puteam doar sa aman. Etica si principiile mele au fost infrante pe jumatate.

Niciun comentariu: