duminică, 8 decembrie 2013

Un loc de munca

Cand esti prea prins in lucru, nu mai vezi in jurul tau. Universul tau se restrange doar la ceea ce lucrezi, iar restul capata un non-sens, o pierdere de vreme. Esti atat de limitat, ca peretii din jurul tau se ingroasa pe masura ce avansezi in cariera si nu mai poti strabate dincolo de ei, sa vezi minunatiile lumii.Crezi ca ai putere, crezi ca vei avea statut, apreciere, ca oamenii te vor respecta si poate chiar iubi, dar de fapt tu iti construiesti pieirea pe o iluzie. Acea himera iti este hrana pentru suflet, dar e o capcana. Frustarile sunt inevitabile si iti vor ajunge prieteni buni. Nu poti trai fara munca, dar unele profesii, meserii iti demonstreaza ca esti un sclav. Doar ceva facut natural, venit din tine, din propria ta inspiratie, iti poate alina sufletul. Doar ca loc pentru artisti nu mai prea exista. Lumea nu vrea artisti, ci roboti. Lumea nu vrea vorbe, ci hartii. Lumea nu vrea inspiratie, ci copiere. Lumea nu vrea dedicare ci sclavie. Persoanele uita ca nu exista egalitate intre om si job, asa cum nu exista egalitate intre om si ceea ce creeaza. Cand omul cladeste ceva, e un dar al divinitatii. Cand omul distruge, e o reactie. Cand omul distruge ca apoi sa construiasca e o neintelegere, un conflict in acel om. De obicei suntem debusolati, nu stim ce vrem, dar cand e momentul sa facem ceva, in noi se manifesta o imensa atractie. Am auzit deseori ca in viata nu facem doar ce ne place, ci si ce nu ne place. E corect, dar exista o diferenta. Cand facem ce nu ne place, pentru a ne corecta un viciu, pentru a ne desavarsi ca persoane, pentru a evolua, e bine. O facem pentru noi, pentru ca suntem obligati sa evoluam, sa crestem. Dar cand mergem contra curentului, cand toata fiinta noastra striga ca nu e directia cea buna, dar totusi insistam datorita presiunilor sociale, datorita asteptarilor noastre false, datorita visurilor pe care le-am avut inca din copilarie, efectul va fi devastator. Vom trece prin multe suferinte, poate chiar esecuri pana ne vom da seama ca locul nostru nu e acolo. Sau poate nici nu vom constata, pentru ca vom fi prea prinsi in aceasta furtuna si nu vom mai vedea soarele. Frica e cea care ne salveaza uneori, dar ne si impinge spre lucruri rele pentru noi. Frica e si buna si rea la fel cum un loc de munca poate fi si bun si rau pentru noi.

2 comentarii:

Iulia spunea...

Atunci cand faci din job o pasiune nu simti presiunea taskurilor si timpul zboara:) Eu am job in marketing si am spatiu destul de creativitate

Diana Slavu spunea...

Ma bucur pentru tine Iulia, intradevar asa e, e minunat cand ai o pasiune si poti sa traiesti din pasiunea aceasta. Dar marea majoritate fac ceea ce fac fara pasiune.